Găseşte-ne în Google+

joi, 12 ianuarie 2012

Rezervatia Cheile Dobrogei (Constanta)

Locația: DJ222, România
Rezervatia Cheile Dobrogei (Constanta)
   Localizare: in zona centrala a Dobrogei intre satele Targusor si Gradina. 
  Cum se ajunge: Traseul cel mai scurt spre Rezervatia Cheile Dobrogei are ca punct de plecare comuna Nicolae Balcescu, situat pe drumul european E60(Giurgeni- Conatanta): 
  • Nicolae Balcescu - DN255 - Targusor - DJ 222 - Rezervatia Cheile Dobrogei (15 km)  
  • sau se poate si E60- Mihail Kogalniceanu - DJ 222 - Targusor - DJ 222 - Rezervatia Cheile Dobrogei  (19km)
      Rezervatia Geologica Cheile Dobrogei (Rezervatia Recifii Jurasici Cheia) a fost pusa sub protectie prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judetean Constanta. Suptafata totala a rezervatiei este de10929ha.
       Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din întreg Podisul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice si peisagistice ci si prin elementele de fauna. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere.
    





      Zidurile care ating pana la 40m inaltime atrag multi turisti pasionati de alpinism.



  În perimetrul Rezervatiei Cheile Dobrogei se afla doua pesteri importante din punct de vedere speologic si paleontologic. 
  •  Pestera La Adam- descoperirile de importanta paleontologica si arheologica claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de manifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost scoasa la iveala o piesa deosebit de importanta - un molar de Homo sapiens fossilis. Pestera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus natusii, întâlnit numai aici. 
  • Pestera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari si doua galerii importante. Pestera se remarca prin acumularea unei mari cantitati de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostiti în timpul verii pe tavanul pesterii, care au dat si numele de Pestera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate si cu statut de specii periclitate. Vegetatia din zona de proiectie exterioara si din limita pesterii este caracteristic stepic dobrogeana.







sursa:  Natura2000.mmediu.ro/site/35/rospa0019.html

Trimiteți un comentariu